a fost un gand care a pornit de la ceva ce am citit candva
PORTOCALUL NU SE STRADUIESTE SA FACA PORTOCALE
a fost un rand citit intr-o carte uitata si pierduta printre toate cartile citite candva
acum, uitandu-ma inapoi, am cautat atat de mult de-a lungul anilor acea carte fara succes, ca nici nu mai sunt sigura ca exista
daca a fost totul cumva doar ceva zamislit de mintea mea?
dar chiar nu mai conteaza
pentru ca propozitia asta a deschis lumi
multe si adanci
si in mine si mai apoi si in altii
portocalul nu se straduieste sa faca portocale
o propozitie care m-a tinut treaza o noapte intreaga
si care apoi a condus la multe alegeri in viata
portocalul nu se straduieste sa faca portocale
portocalul se trezeste cu portocalele pe ramuri
portocalul nu se preocupa daca terenul pe care el e plantat e fertil
si nici daca a plouat sau nu suficient
portocalul nu se intreaba ce anotimp e
ci pur si simplu, cand e momentul potrivit pentru asta, se trezeste cu portocalele pe ramuri
el nu se preocupa despre ce se va intampla cu portocalele lui
nu se gandeste daca cineva va face suc de portocale din fructele lui
si nici daca sucul acela se va vinde sau nu...
in acelasi timp, daca cineva ii spune ca in perioada asta portocalele nu mai sunt la moda
ca toata lumea stie ca majoritatea portocalelor sunt crescute pe vapor si injectate cu tot felul de prostii
ca lumea nu mai mananca portocale
si ca acum merele sunt THE THING
ca e un curent bio acum, de a reveni la produse crescute local si ca acum este cerere mare de mere, portocalul nostru s-ar putea sa simta ca e important sa intre si el in rand cu lumea
va merge la niste cursuri de facut mere
poate o facultate de facut mere si cu siguranta si un masterat de facut mere
si va invata
la inceput va lua notite
despre cum merele au o coaja mai subtire, comestibila
cum va trebui sa fie atent ca merele nu au feliute individuale in interior
si ca in mijloc trebuie sa formeze cotor
va merge acasa si va exersa
si poate ca la primele mere ii va iesi coaja usor portocalie
sau cu gust prea.. acid si acrisor...
dar daca portocalul nostru este suficient de perseverent, daca va exersa suficient de mult, in scurt timp nu va mai trebui sa se mai uite pe notitele de curs si sa urmeze pasii
va stii exact ce are de facut si s-ar putea sa faca niste mere chiar faine
va face multe si va deveni cel mai special producator de mere
va vorbi cu cineva si va crea un plan de afaceri pentru ca cineva sa vina sa culeaga merele si sa le transforme in suc si alte produse bio... care se vor vinde pentru ca... no... se cere...
si va deveni un producator de mere de succes
doar ca pentru fiecare mar facut, el va trebui sa intre in proces constient...
va trebui sa isi propuna si sa urmeze pasii... chiar daca va ajunge sa o faca atat de rapid si usor datorita experientei incat nu isi va mai da seama de asta
dar apoi, cand perioada va fi cea potrivita, portocalul nostru se va trezi la un moment dat cu portocale pe crengi
SI cu portocale pe crengi...
pentru ca ce este el, nu va inceta sa fie
si ce are el de dat, va veni in lumea asta, fara efort, pur si simplu
si in timp ce el se straduieste sa faca mere, poate chiar bune, nu contesta nimeni asta, un mar va trebui poate in alt colt de lume sa invete sa faca alte fructe pentru ca merele lui nu mai au "cerere"...
oare cum ar fi sa facem fiecare doar fructele pe care am fost meniti sa le facem?
cum ar fi sa doar curga din noi "fructe" fara efort...
e un drum pe care am mers mult in viata asta...
din care am tot invatat si care s-a mai concretizat intr-un citat care a vorbit sufletului meu: "find your natural flow and then flow with it"
ma simt tare recunoscatoare ca o data candva in viata mea, si asta destul de repede (aveam doar douazeci si ceva de ani), am ajuns sa traiesc si sa simt asta...
e ceva ce a prins radacini si care m-a lasat sa traiesc mai fluid in ceea ce e viata mea acum
ma las dusa si ma ofer pe mine toata acolo unde EU, asa cum sunt eu toata, ma potrivesc...
si asta defineste mai degraba o stare interioara decat un context exterior...
am ajuns sa nu ma mai prezint si sa nu mai mai definesc prin ce fac... prin jobul sau profesia mea...
ci prin ce sunt...
iar eu sunt EU toata, indiferent care imi e activitatea de moment :)
am vorbit despre portocalele astea mult in ultimii mai mult de 15 ani
in cursuri si conferinte
in discutii cu oameni minunati
in povesti cu tineri la inceput de drum, sau mai putin tineri dar cu dorinte de a incepe drumuri noi...
e o poveste ce a deschis multe
si in mine si in altii si uite ca abia acum i-a venit timpul sa fie scrisa
cred ca e prima data cand o pun in cuvinte scrise desi am povestit-o de ataaat de multe ori
poate acum i-a fost momentul
o las sa fie si aici
pentru oricine are nevoie sa o primeasca