BLOGGER TEMPLATES - TWITTER BACKGROUNDS »

luni, 25 octombrie 2010

oamenii care ne apar in viata, ne sunt parteneri de drum...

Circumstantele si universul mi-au adus in cale doi oameni minunati despre care vreau sa vorbesc aici.
Teodora si Flaviu Catinas sunt doi medici pediatri pe care am avut norocul sa-i intalnesc si care sunt asa cum am simtit intotdeauna ca ar trebui sa fie medicii de copii.

Pe langa faptul ca sunt competenti si foarte rabdatori, stiu ce inseamna sa faci follow up, sa ramai alaturi de parinte pe toata durata tratamentului, sa suni zilnic sau sa ramai in contact, sa raspunzi la intrebari, oricat de simple sau banale, sa fii acolo si sa dai incurajari, chiar daca progresul e lent... sa fii acolo pentru parinte, si sa oferi nu solutii standardizate de prin carti, ci variante personalizate, in functie de fiecare copil, si bazat pe observatii directe...

Am avut o super experienta cu ei.
Si ii recomand tuturor celor care au sau vor avea vreodata nevoie de un medic pediatru.


Despre el puteti afla mai multe pe site-ul lui: www.pediatrultau.ro (0752 360 360)


Ea s-a specializat si in alaptat si face si cursuri de pregatire pentru mamici: www.burticamea.ro (0742.065.897)









Dar de fapt, asta e doar partea informativa a acestui mesaj...
Eu simt si cred ca oamenii potriviti iti ajung in viata la momentul potrivit... si vin exact cu informatia de care ai nevoie.
Iar experientele se intampla tocmai pentru a avea ocazia sa-i intalnesti pe cei care iti sunt de fapt parteneri de drum...



E clar doar o perspectiva...
dar privind din punctul asta de vedere, am reusit sa-mi identific multi din "partenerii de joaca" (vezi articolul asta: http://mihaelab.blogspot.com/2009/12/for-all-little-lights-out-there.html)



si acum las informatia sa curga...
iar pentru oricine esti tu, cel care citesti articolul asta, s-ar putea sa aiba relevanta...
nu stiu daca ai tu nevoie de un medic pediatru, sau daca stii pe cineva care are nevoie (acum, sau poate cine stie cand), dar STIU (sau mai degraba simt) ca nu ai ajuns intamplator pe aici...
si stiu ca informatia asta are o legatura cu tine... -  o vei descoperi tu care este





Pana una alta, eu am mai vrut sa-ti mai spun ca Teodora organizeaza incepand cu 4 noiembrie un curs Lamaze, de pregatire pentru viitorii parinti. Descrierea cursului mie mi-a fost foarte draga. iar in Teodora am deja foarte mare incredere. Asa ca da un ochi pe afis, citeste, si vezi ce-ti spune... Poate iti aduci aminte de cineva caruia i-ar putea fi util...

Iti doresc sa ai parte de toate experientele de care ai nevoie, iar pe drum, sa intalnesti exact oameni care te pot sprijini... :)



Curs Lamaze - curs de educatie prenatala

Sarcina este o experiență minunată și împreună cu modificările specifice ei, apar, de asemenea și o mulțime de întrebări. Adesea ne bazăm pe sfaturile familiei și ale prietenilor sau căutăm pe forumuri, atunci când dorim răspunsuri la întrebările noastre. Pentru a afla răspunsuri competente la întrebările tale despre sarcină și naștere, poți să apelezi la cursurile de educație prenatală.
Cursurile sunt în așa fel construite încât oferă informații legate de sarcină, naștere și perioada postpartum. Acestea includ: nutriție, anatomie, modificări emoționale și fizice în timpul sarcinii, măsuri de comfort în timpul travaliului, măsuri de management al durerii în timpul travaliului, relaxare, respirație, informații legate de procesul nașterii, medicație si intervenții, cezariană, alăptare și îngrijirea nou-născutului. Toate acestea sunt abordate pe durata a șase cursuri a câte două ore.
Cursurile se desfașoară de obicei în ultimul trimestru de sarcină. În mod ideal ele încep în săptamâna 28-29 de sarcină, însa voi sunteți cei care decideți când vă simțiți confortabil să începeți cursurile.
Nașterea este o experiență marcantă pe care mama o poartă cu ea o viață întreagă. Educația prenatală poate fi primul pas înspre o experiență pozitivă a nașterii.
Viitorii tătici care participă la cursurile Lamaze, primesc un atestat care le conferă dreptul la zece zile de concediu, suplimentare, pentru participarea acestora la îngrijirea copilului. Cursul este gratuit pentru tătici.

Articol preluat de pe http://www.burticamea.ro/.

luni, 12 iulie 2010

spatiu si lumina....


asa de multe curcubee la Cluj in ultima perioada!!
intregi, duble, clare, minunate, lumina, frumos, magie...
parca vin doar ca sa ne arate cat de binecuvantati suntem, si cat de frumos e locul asta in care traim...
a fost foarte fain aseara, cand dupa o furtuna venita din senin, curcubeul parca m-a chemat la fereastra... si mi-a spus ca este semn pentru copilul care vine acum in familia noastra - semn ca se naste in locul potrivit, ca spatiul in care vine ii e binecuvantat... ca e bine...

:)
ma bucura spatiul asta in care sunt acum, inainte de a se naste...
plin de liniste si... pregatire
am momente multe de conectare si frumos
va fi liber sa fie cine este si cum este
ii cream impreuna cu Luci spatiul sa existe asa cum ESTE...
si asa cum spunea chiar Luci zilele trecute, inca acest copil e doar... entitate... suflet... spirit...
nu exista fizic
nu e inca nici fetita nici baiat
corpul lui se formeaza deja, creste si se dezvolta, se pregateste sa-i ofere "gazduire" pentru calatoria ce o va petrece aici cu noi...
asa cum corpul meu se pregateste si-i ofera "conditiile necesare" :D pentru asta...
natural si fara interventii dinafara...
parca stiau dinainte ce este de facut, si doar fac... doar sunt... se intampla

iar perioada asta de pregatire e fantastica
simt lucruri pe care nu le-am mai simtit pana acum
gandesc lucruri la care nu m-am mai gandit
am acces la informatii care sunt relevante doar acum
e momentul potrivit
discutiile pe care le avem cu Luci despre acest copil sunt la un nivel cum n-as fi crezut posibil
e asa de conectat si el la o dimensiune spirituala...


nu stim ce va fi... nu stim ce va urma...
si nici nu conteaza
perioada asta o savuram cu fiecare moment care trece
ne pregatim si ascultam... simtim... lasam sa fie...
ne traim trairile asa cum vin
si invatam din experiente
nimic nu e intamplator...

iar copilul va avea viata lui... atunci cand va veni...

exact asa cum are nevoie sa-i fie

isi va trai experientele
va invata
va creste...
si impreuna vom trai exact ce avem de trait

era un cantec ce spune "just be yourself, is all that you can do"... e suficient sa fii tu exact asa cum esti, asa cum iti vine, sa actionezi cum simti... lucrurile sa curga natural, iar atunci iti vei implini "menirea", iti vei trai experientele pentru care ai venit
si oricum te-ai simti, si orice s-ar intampla, lucrurile care trebuie sa se intample, se vor intampla oricum... :)
daca le lasi sa curga
chiar daca nu intelegi de ce...
lasa sa fie...
si la un moment dat va fi clar...
oricum s-ar simti acum...
doar fi! exact asa cum ESTI!

luni, 5 iulie 2010

allowing things to be

I'm not making myself a baby
I had this feeling from the very beginning
it's not like i'm MAKING anything
the baby chose to come
he chose us as her parents
and we said yes
but that was the extend of it :)
she's growing by herself...
without me helping the process
i'm only just a "pipe"
allowing her to get a human shape again...
i know it sounds a bit strange
but it's a cool feeling :)
her soul existed before this
SHE existed before this
and there is a natural way through which souls get bodies for a new life...
i'm simply allowing the process to happen
and i simply just agreed to that...
she already has an identity
she IS
and she knows herself...
my role it's just to be part of her way.. i mean this is another feeling that i clearly had - that we chose eachother because we have a common journey... at least for a while
and i'm so willing to live it!
and to let it be
to see what we have to grow toghether
what messages she has for me
what experiences she needs to live by my side
but it's not MY baby... because i'm not making her. she doesn't belong to me
she belongs to herself
and she is already all that she needs to be
my role is simple... allowing her to be.. :)
and i can't wait for us to meet and get to know each other!

i felt her soul
her angel soul...
she definitely has lessons for me too.... and perspectives - i already felt that
and for the rest, she's growing naturally, the process happens by itself
my body changes to allow her to exist in this world
and i don't have to prepare myself for this
in a very deep way, from a very rooted conscience... i know what to do, even if nobody taught me..
i just need to listen to my body
it's inner wisdom knows what needs to be done
the cells know... maybe learned from a very long line of cells doing the same thing over time...
i just know...
no. i just am...
and i don't need to know in order to be...
it's simple and easy...
things happen...
and i let them to...
and i'm happy
i have no idea why
i'm happy in the process...
enjoying it
and looking forward to discover what's next...
and even if this was it... it's still worth it

i watched a TED movie today (see below) talking about happiness


and about the fact that we mostly just look back and see if we WERE happy... and that is being affected by the last moment of the experience; meaning that if the whole experience was ok, but it ended badly, we would most likely remember how it ended, and refer to that experience as a not so good one...

i don't care how my experience will end
i loved it until now
and i love it now
i had all my rewards and gifts and joys
everything that i wanted or needed!!
and it's all about this!!
the NOW, when i'm enjoying...

i'm happy little girl!!!
thank you for giving me access to all this new range of emotions and experiences
and no matter what will happen in the future
i will always be grateful for these times :)

with love,
me...

about love

I love my baby...
I love waking up every morning and smiling when seeing his face watching me...
I love holding him in my arms
and i love it when we kiss
ir's so simple and beautiful to just love
simply
without any stories...
it's very easy
he makes me feel happy
i am happy
and it's so easy
i feel how he chooses to be happy with us
i see him making this choice every momnet
and i love him for that
even more than before...
i love my baby...
and it's so easy
i love him now
every... NOW :)

miercuri, 9 iunie 2010

a nice and relaxed journey...


This post started with an e-mail that I wrote to a very dear friend from Portugal.
She asked me to tell her how my pregnancy goes, and instead of just attaching some pictures and writing 3 lines, I found myself in the middle of a 3 pages message, detailing feelings and experiences that wanted to be shared... so I will share...
for all the ones that would like to hear, or that need to hear...

how am I doing after a 6 and half pregnancy...

WE ARE just DOING GREAT!!

this pregnancy was very natural and normal, and i accepted everything like it is exactly how it was supposed to be, SO, it was really really easy so far
no sickness whatsoever
no cravings
nothing special happening (- in the bad way :D)
my boobs got bigger :))))))))
my belly is now huge also
but all the changes i felt in my body, I felt they happened natural, my body getting ready to host another life inside it for 9 months - so no negative anything :D
in the first trimester, I had a slightly weird schedule, at 13.00-13.30, my batteries ran out completely and I had to take a rest. When I put my head on the pillow I slept almost instantly - and woke up in 45 minutes or one hour, completely fresh...
this was also normal - the poor baby was making lungs, and a heart and some hands and fingers.... :))) so, it took a lot of energy to make all those... it needed my body to be rested and to have all the resources it needed :D
so i changed my schedule - and turned off my phone from 13.00 to 14.30 - and worked only before and after this...
but after i finished the first three months, this need to sleep at lunch - just stopped

now it's just good and nice, and full of energy

during the whole time, i learned a lot how to listen to my body and to eat what it needs - the baby needing some key elements, so my body was asking for food that contained those elements
i didn't even need to know what was recommended for a diet when pregnant
my body was asking for stuff and it as clear: moments of drinking a lot of milk, another period of eating lemons (i realized later that it was a time when people around me got sick, so my body was asking for some extra immunity :D), then tomatoes, then strawberries, a looooott of water (i'm really thirsty all the times, and i pee a lot, but oh well :D)....
all very natural and relaxed... :)

i realized that you don't need to know too much stuff beforehand... if you let things be, you will apprehend everything you need to know, by the process itself
no wonder the people have been giving birth in this way for such a long time now... the body developed the required functions for you to be able to do it easily and naturally....

i stopped reading maternity books after the first best seller got in my hands and after the first 50 pages i realized that my anxiety level got really high...
they all present you things that COULD happen...
things that you should be aware of...
and i realized that it had brought to my universe information that was not there, worries that i didn't have, and that were not based on MY EXPERIENCE, but on some studies and statistical research...

i love my doctor - i got to him by "accident" - i woke up one morning knowing that i was pregnant, even if there were no signs before that, i took a test and it was positive, and we needed a doctor to confirm - so we "googled" gynecologists form cluj that had private cabinets and worked the next afternoon :D
so it was pure chance... and just the way things work... :)
we had such a nice conversation at this first meeting, that i loved him instantly! - he considers, like i also do, that pregnancy is not something so special; it happens very often to people :D, it's the way we, as a race, carry on... so it's not something... out of the ordinary. and if you listen to your own body, you will know exactly what to do, and you won't even need a doctor
we keep going just because this is how it's done, and because it's ok to be safe...
but he's really cool (if anybody cares, his name is Romeo Micu) - When i first asked him what dietary restrictions does he suggest, he answered to eat whatever i can eat, and if i get sick, it will be my body's way of telling me not to eat that thing anymore :)))) - so this is how he is...; when i asked him if i could travel, he said that statistically, in the first trimester, most of the miscarriages could occur. but then he wanted to underline the words "statistically" and "could", who do not equal with WILL :)... so he concluded that I should do how i feel, because each pregnancy is different and there shouldn't be any common recommendations from outside... my body will know the best...

 
and this week, the doctor confirmed what i had felt from the very beginning - that IT'S A GIRL!!
but this thing is really not relevant to us
he/she is healthy
and we're both well

i felt her soul more than once
we already have a relationship beyond any need of physical form...
i KNOW that she came to us on purpose
our souls have a journey together here on earth
and we have stuff to teach eachother - this was very clear to me the first time i felt the little angel's presence...
very cool feeling :)

and now i'm reading an OSHO book - "The book about babies" - and it just tells me in words what i've been feeling about this whole journey  
i don't have an image of what my baby is going to be like...
i'm just looking forward to meeting her! :)
she already has a soul and a background
my job - at a conscious level now - is just to allow her to be as she already is
and not to put what i already know
what i KNOW, comes from my past and from my experiences
she has the right to discover herself...
and to experience
and to create her own image of the world and the everything...

i can't wait to have this journey with her
and to see what we have to discover together...


:)

SO i'm just enjoying, and letting things be...

this is how our lives happen...

in the last months we've been involved in a great charity project (that Lia and I coordinated - and it turned out better than we hoped!!)
we also created on the 1st of june - when in romania we celebrate children's day - a great event to celebrate children of all ages - an event of freedom and joy, full self expression, creativity, play, and relaxation 
i delivered some trainings that came in my way - and it gave me the chance to meet great people and learn a lot...

and now i feel like all the activities are kind of done
and it's the perfect time to tie up loose ends, finish and complete details...
and to let this whole active part a bit aside... :)

on sunday, the three of us are leaving for an 8 days vacation at the seaside - we love the seaside and we can't wait to meet it again!!
we're planning just to let it be...
it happened by default anyway :D
the timing, the location, the money...- it all just fitted
so it is!!

and then, we'll see...
i have no idea what will come,
but i feel strangely ready to embrace it all...
not worried, not anxious, not even very curious...
just relaxed and with a weird feeling of confidence that we will be able to handle it - no matter what will be
because this is why it happened to US, because someone considers that WE are ready to face and deal with it....

so this is us...
this is our life...

grateful for what we have
and enjoying what is! 

joi, 27 mai 2010

de 1 IUNIE, sarbatorim si ziua ta!! - PENTRU CA MERITI! :)


Te intrebam anul trecut ce iti vine tie in minte cand te gandesti la ziua de 1 iunie?
Ce-ti mai amintesti din tot entuziasmul cu care asteptai sa fii sarbatorit, sa primesti cadouri si dulciuri, sa se intample petreceri si serbari...
In timp, poate toate amintirile astea s-au estompat, dar daca te uiti la un copil, la orice copil... iti vei aduce incet incet aminte - trebuie doar sa-ti iei timp sa faci asta :)

In 1 iunie 2010, noi te invitam sa te simti din nou copil.  Vom crea o zi SPECIAL PENTRU TINE!! PENTRU CA MERITI.
 

Te vom astepta pe terasa Carturesti Cluj incepand cu ora 17.30 la un
PLAYGROUND Editie Speciala, cu jocuri si jucarii de pe vremea cand eram noi copii.


 
O sa ai ocazia sa desenezi cu creioane colorate; vom avea plastilina; acuarele; elastic; coarda; mingi; carti de joc; “Nu te supara frate”; Twister; Activity; Catan si alte jocuri de societate; baloane cu apa langa lac (daca ne permite vremea); ne putem juca de-ascunse-le-a; vor fi carti de colorat; lego; “Tara! Tara! Vrem ostasi!”; sotron; “tari, orase, ape, munti”; pitz; creta colorata - sa desenam pe asfalt; concursuri cu masinute (sa vii cu masinuta castigatoare!); batai cu robotzei; "coboi" si indieni, putem juca “matza”...



Tu de ce altceva iti mai aduci aminte? De-a ce ti-e dor sa te joci? Sau ce ti-ar placea sa faci?
...te invit sa-ti iei putin timp, si chiar sa-ti pui intrebarea asta: “Ce as face de 1 Iunie, daca as fi din nou copil?”, “Ce as vrea sa re-traiesc?”, “Daca ai putea fi copil din nou, acum, pentru cateva ore, ce ai vrea sa faci - ce ti-ar placea sa faci, daca orice ar fi posibil?”  …


Tot ce ne dorim noi, este sa retraim senzatia aia de BUCURIE si LIBERTATE pe care o simteam atunci cand eram copii. Sa ne jucam fara sa ne pese de ce gandesc ceilalti, sa ne jucam doar pentru ca vrem, sa visam... sa indraznim sa nu mai fim cinici... cel putin pentru cateva ore...

Asa ca marti, 1 iunie, incepand cu ora 17.30, pana pe la 21.30, am creat O ZI PENTRU COPILUL DIN TINE!!! Si te asteptam! Poti invita pe cine vrei, poti veni direct de la munca, poti sa-ti aduci propriile jocuri/jucarii, poti sa te imbraci colorat, poti sa faci ce vrei... noi iti oferim doar spatiul – si alti eventuali parteneri de joaca.
Te invitam sa lasi deoparte toate gandurile de adult. Te invitam sa te mai uiti o data la cum era cand erai copil, si sa vii traind asta! Cel putin pentru cateva ore.

Locatia este terasa Carturesti Cluj in Iulius Mall
iar intre 17.30-21.00, toata lumea va avea 30% reducere!! Vom putea bea ceai, suc de mere sau de citrice, cafea sau ciocolata calda, sau putem manca biscuiti cu dulceata!!

Pe langa tot ce ti-am pregatit, de la ora 19.00, in spatiul din librarie destinat copiilor, Andrea ne invita la o SEARA DE POVESTI speciala! Asa ca toti cei care isi doresc sa mai asculte o poveste, sa se lase purtati pentru un timp in lumea frumoasa si fascinanta a personajelor, va fi creat un spatiu pentru voi!

Dar nu uita: POTI SA PRIMESTI CE VREI DE ZIUA TA! – inclusiv ocazia de a visa din nou...
Vino marti, 1 Iunie 2009, ora 17.30 pe terasa Carturesti Cluj din Iulius Mall – sa fii din nou copil!!!

Si daca mai cunosti oameni care s-ar bucura cu noi, invita-i si pe ei. Toata lumea e asteptata cu drag!!!


--
Mihaela
pentruunzambetdecopil.blogspot.com
mihaelab.blogspot.com

marți, 11 mai 2010

Daca vrei sa te implici, fa-o "PENTRU UN ZAMBET DE COPIL"!


De cand am inceput sa lucrez la proiectul "PENTRU UN ZAMBET DE COPIL" raman zilnic impresionata de gesturi facute de oameni minunati!

am vazut ca in spatele numelor mari de companii exista oameni care rezoneaza si simt...
am vazut ca sigla pe materialele promotionale nu e suficienta ca factor motivator, si uneori, chiar nu e necesara...
sunt oameni care SE IMPLICA pentru ca inteleg si simt proiectul, pentru ca vor sa sprijine, pentru ca vor sa se alature unei cauze in care cred...
si asta e foarte frumos!!!

le multumesc tuturor oamenilor frumosi pe care i-am intalnit in aceasta perioada
datorita lor (nume mari, sau anonimi...) proiectul "Pentru un zambet de copil" arata acum atat de mare si frumos.

si tot ce mai avem de facut este sa UMPLEM SALA UNUI CONCERT DE CARITATE, un concert la care au confirmat nume foarte mari, de oameni la fel de frumosi!!

In data de 20 mai, ora 18.00, la sala de spectacole a Cercului Militar din Cluj-Napoca, 
EMERIC IMRE, Ionut Mangu, Ioan Onisor (cu grupul Autograf), Mihai Calian, Liviu Bocaniala, Florin Toloarga, Magda Puskas si Valentin Moldovan, Catalin Pop si Mirona Pascu 
ne ofera o seara de muzica si zambete.


Iar felul in care fiecare dintre voi puteti contribui la zambetul pe fata unui copil, este prin achizitionarea unui bilet (sau mai multe) pentru acest concert. 

Obiectivul nostru nu este de fapt sa avem o sala plina, ci sa avem VANDUTE TOATE BILETELE DISPONIBILE - pentru ca banii adunati vor merge pentru copii carora de adresam (40 de copii de la Sectia de Oncopediatrie a Institutului Oncologic din Cluj-Napoca si pentru 50 de copii de la gradinita cu program saptamanal "Licurici").

Vrei sa te implici? vrei sa faci un copil sa zambeasca?
Hai cu noi la concert!


In 20 mai, sala de spectacole a Cercului Militar Cluj va fi plina de oameni frumosi!!

Te asteptam si pe tine!!


detaliile acestui proiect care s-a construit de la sine, le puteti gasi pe blogul:


Proiect organizat de Clubul Soroptimist International Cluj-Napoca 

cu sprijinul: CARTURESTI CLUJ, CARREFOUR, EDITURA MEGA, FUNDATIA WONDERLAND, IULIUS MALL, LITTLE PEOPLE, MARTY CAFFE, ORIFLAME, STARBUCKS CLUJ, STUDCARD

parteneri media:
Aronet.RO, CETATEANUL CLUJEAN, EVENIMENTE IN CLUJ-NAPOCA, FOLKBLOG, Q-BOX, RADIO IMPULS
LE MULTUMIM TUTUROR!!
unii mai cunoscuti, altii anonimi, dar al caror sprijin face o diferenta!






miercuri, 28 aprilie 2010

invata sa te implici...

Am cunoscut recent un grup de doamne, pensionare din Cluj, care isi dedica timpul si banii (cei pe care ii au), organizarii si implicarii in actiuni caritabile. Din fiecare pensie, pun de-o parte cate putin, pentru ca la un moment dat sa fie suficient pentru a face un mic gest pentru copii, pentru batrani, pentru bolnavi... Am fost foarte impresionata vazand portofoliul lor de proiecte! Clubul International SOROPTIMIST Cluj-Napoca este demn de toata lauda si merita sprijiniti in actiunile pe care le desfasoara!
 

Am ramas atinsa de dorinta lor de a face un bine... si foarte usor s-a creat ideea unui proiect care se va numi PENTRU UN ZAMBET DE COPIL.

Dansele doreau un concert de caritate si simplu, dintr-o discutie, am vazut ca evenimentul poate fi putin mai mare de atat :)

Nu de alta, dar tot ce e nevoie sa faci, e sa-ti dai seama ca doar folosind resursele din comunitate, poti acoperi nevoile comunitatii

Si sa inveti sa dai... sa te implici...

Doamnele pe care le-am cunoscut, fac asta deja de multa vreme. Se implica asa cum stiu si pot, si FAC O DIFERENTA! Daca ati vedea proiectele in care s-au implicat pana acum, mi-ati da dreptate.

Si de data asta, s-au hotarat ca vor sa faca un cadou de 1 iunie unor copii.
 
Au gasit 2 grupuri de copii carora vor sa se adreseze: 

- > aproximativ 40 de la sectia de Oncopediatrie a Insitutului Oncologic "I.Chiricuta" din Cluj-Napoca (copii care sufera de boli grave cum ar fi: leucemii, limfoame, tumori solide etc) si 
- > 50 de copii de la Gradinita cu program saptamanal "Licurici" din Cluj-Napoca (copii dusi acolo luni si luati vineri inapoi acasa, copii care provin din familii dezorganizate, crescuti de un singur parinte, sau proveniti din centre maternale...). 

Sunt copii cu nevoi specifice, si foarte diferite, dar in acelasi timp, foarte asemanatoare.

Toti au nevoie doar de un zambet si de atentie. Putem sa le oferim o zi speciala de 1 iunie, printr-un gest foarte simplu. Nu au nevoie de foarte mult, dar pentru a aduna chiar si acest putin, avem nevoie de sprijinul vostru, al tuturor!
 

Obiectivul proiectului este sa gasim fondurile necesare pentru acoperirea costurilor cu:
-      90 de pachete (fructe + jucarii) care vor fi oferite copiilor cu ocazia zilei de 1 iunie
-      dotarea cu jocuri, carti pentru biblioteca si carti de colorat pentru sala de joaca din cadrul Institutului Oncologic "I.Chiricuta” din Cluj-Napoca
-      dotarea cu jocuri, jucarii, CD-uri cu povesti, carti, rechizite si alte consumabile necesare desfasurarii activitatii in cele 2 grupe cu program saptamanal ale Gradinitei „Licurici” din Cluj

(nu e mare lucru, nu?)

 
 

Cum ne propunem sa facem acest lucru?
- in 20 mai 2010, ora 18.00,  in Sala de spectacole a Cercului Militar, vom organiza un CONCERT DE CARITATE

De indata ce am inceput sa organizam acest concert, au aparut oameni care s-au oferit foarte prompt sa ne ajute. Toti artistii invitati au raspuns pozitiv invitatiei noastre! Nume mari ale folkului Clujean, cum ar fi: EMERIC IMRE, Magda Puscas, Ionut Mangu, Ioan Onisor (cu grupul Autograf), Mihai Calian, Liviu Bocaniala, Magda Puscas si Valentin Moldovan, Florin Toloarga, Catalin Pop si Mirona Pascu va vor oferi alaturi de noi acest concert gratuit. Cumpararea biletului de intrare va reprezenta doar donatia voastra pentru copii!(biletele vor costa 20 lei, respectiv 15 lei pentru elevi, studenti si pensionari, si vor putea fi achizitionate la sediul STUDCARD din incinta Volksbank langa magazinul Central sau la telefon: 0755 88 44 00).




- in toata luna mai, in Libraria Carturesti din Iulius Mall, va avea loc o Campanie de strangere de jocuri, jucarii si rechizite 

De multe ori vrem sa facem un bine, sa ajutam, sa donam, dar ne împiedica lipsa timpului, faptul ca nu stim cum si unde sa gasim organizatia sau nu stim de ce au nevoie. Daca vrei sa te implici social, noi iti oferim acum locul si ocazia unde poti sa faci acest lucru.

Copiii au nevoie de jucarii, jocuri (inclusiv boardgames) si rechizite, consumabile necesare pentru desfasurarea de activitati (acuarele, pensule, plastilina, penare, creioane, pixuri, stilouri, carioci, caiete, carnetele, coli colorate, cartoane, coli A4 etc), carti de colorat, carti cu povesti, CD-uri/DVD-uri cu povesti sau desene animate.

Daca ai acasa lucruri dintre cele mentionate mai sus, daca vrei sa le oferi copiilor care au nevoie de ele si care s-ar bucura foarte mult sa le aiba, noi ne vom asigura ca aceste daruri vor ajunge la ei. Fara sa-ti pierzi timpul, vei contribui astfel la zambetele si bucuria altor persoane.
 
- in paralel, in luna mai, se va intampla o Strangere de fonduri si donatii - asa ca, daca doriti sa ne ajutati sa facem o zi minunata de 1 iunie pentru acesti copii, daca stiti pe cineva care poate da o mana de ajutor (fie bani, fie produse) - cautati-ne!

 

Am pornit acest proiect de la conceptul ca pentru a rezolva o problema in comunitate, e suficient sa folosesti resursele din comunitate.
Va invitam sa veniti alaturi de noi si sa la oferim acestor copii o zi de 1 iunie asa cum nu au mai vazut pana acum!!


Fiecare pas conteaza, fiecare ajutor oferit va duce la indeplinirea obiectivului.


si nu uita: „faptul ca nu poti face totul, nu inseamna ca nu trebuie sa faci nimic”.


Te asteptam!!

Poti cumpara bilete la concert - fie ca poti veni, fie ca nu - de fapt, nu este vorba de concertul in sine (desi garantam ca va fi un eveniment special) ci despre a aduce o contributie la fondul din care se vor cumpara lucruri pentru copii!!

Iar daca poti, fa o donatie!! fie in bani, fie in jucarii, jocuri sau rechizite - libraria Carturesti e locul unde toate acestea vor fi mai intai adunate, apoi sortate si mai apoi duse la copii!


Iti multumim!!!


joi, 22 aprilie 2010

de 1 iunie... 2010!!

Astazi Lia s-a trezit ca o floricica, zambind si cu chef de joaca.
M-a tot provocat sa vedem de-a ce ne vom juca de 1 iunie, si uite ca ziua nationala a copiilor e pretutindeni deja se creeaza... :)

Am lansat si lansez invitatia si intrebarea tututor celor care treceti pe aici: daca totul ar fi posibil, daca s-ar putea intampla ORICE, daca n-ar exista reguli si oameni care sa judece din afara, daca ati putea sa va simtiti din nou liberi asa cum va simteati cand erati copii, daca starea aia de usor si ne-complicat ar fi din nou starea naturala din fiecare zi...
VOI CUM ATI SARBATORI ZIUA DE 1 IUNIE? 

Pentru noi, anul trecut a fost un mic inceput si un model ca... se poate... :)
anul trecut, de la copii de cativa ani, pana la pensionari, toata lumea si-a oferit cateva ore de LIBERTATE si BUCURIE. si noi ne-am jucat cu ei
am sarit sotron, am fugit cu morisca, am facut baloane uriase de sapun, am desenat cu creta pe asfalt, am facut figurine din lego, ne-am jucat cu plastilina, ne-am lasat gandurile si imaginatia sa zboare pe foi de hartie cu acuarele (foarte old fashion... foarte faine amintiri)
dar singurul lucru clar, a fost ca lumea si-a dat voie sa se bucure si sa se "prosteasca" daca asta si-au dorit, si unii, chiar daca au fost mai reticenti si mai "seriosi" la inceput, si-au dat drumul usor, usor...

iar de atunci, in fiecare saptamana, le oferim spatiul tuturor "copiilor" mici si mari, sa faca ce si-ar mai dori sa faca daca ar fi voie.
la PLAYGROUND, totul e voie :)

si de 1 iunie 2010, vrem s-o facem din nou lata!!!

vom fi de pe la ora 17.30 pe terasa la Carturesti (sau inauntru, daca cumva vremea nu ne permite) si vom crea din nou spatiu pentru ORICE!! :) 
libertate, bucurie, zambete, joaca...
vise...

Veniti?
si daca da... de-a ce ati vrea sa va jucati?
si cum ati vrea sa fie...?

dati-va voie sa va exprimati....
lasati-va sa visati, si apoi spuneti-ne... s-ar putea ca visele sa devina realitate!!!

my life just happens

stau si imi observ viata intamplandu-se fara sa am prea multe pareri despre actiunile care vin si trec...
le traiesc, viu, sunt acolo, atunci cand sunt acolo, sau le las sa treaca pe langa mine
si unele ma impacteaza, si altele mai putin
uneori, pur si simplu VAD cate o legatura intre ceea ce este, intre ceea ce am trait, si cursul firesc al vietii mele...
si invat
iar alteori, lectia vine mai tarziu, pur si simplu ma "paleste", si vad ca nimic nu s-a intamplat doar asa, si ca totul are legatura.
imi da o foarte mare relaxare
sunt foarte relaxata
viata mi se intampla, si eu nu trebuie sa fiu in control
tot ce este, este bine, si n-are cum sa fie altfel...
asa ca, cel putin ii dau voie sa fie exact cum este
traiesc, ma bucur de ce traiesc, si las sa fie...
nu am asteptari, nu imi doresc ceva anume, si tot ceea ce este, primesc ca atare, si ca fiind normal
atat.
si acum, zambesc :)

marți, 16 martie 2010

Stagiune de club in Cluj


Am fost aseara la deschiderea stagiunii din Diesel Club, un proiect pe care Sorin Misiriantu il visa de ceva vreme, si care acum s-a conturat destul de clar.
Am fost mai mult din curiozitate, sa vad cum se poate crea spatiul pentru arta in cadrul unui local unde de obicei e galagie, se bea si se fumeaza, se socializeaza, se asculta muzica tare... imi era putin greu sa asociez toate astea cu teatrul...
si totusi... spatiul din seara trecuta a fost minunat...
oamenii care au venit, au fost acolo pentru piesa...
spatiul creat a fost simplu si de efect
actorii s-au manifestat liber si... foarte aproape de public...
deci per total, o experienta clar reusita - un inceput foarte promitator pentru ce ar putea sa insemne de acum inainte un proiect oarecum permanent de teatru in club.


Mi-a placut mult si piesa (Tony si Dora). Foarte fain aleasa ca inceput de stagiune.
O piesa noua, scrisa de Sorin, in regia lui Dan Chiorean. 
O piesa care a inceput foarte fulminat, in mijlocul spectatorilor (daca nu-i stiai pe actori, era chiar greu sa-ti dai seama ca piesa a inceput :)) si care a continuat atat de suprinzator... Parea o comedie usoara (si previzibil sa fie asa, pentru o prima piesa jucata intr-o stagiune de club), dar pe neprevazute, cusul povestii si trairile personajelor te duc intr-o lume foarte plina de sentimente si ganduri. Foarte intense pe alocuri. Cu spatii clare in care sa poti pune propria ta poveste.. sau cel putin, sa rezonezi cu povestea lor. O poveste foarte frumos spusa si transmisa de doi actori minunati: Sorin Misiriantu si Ramona Dumitrean.

Asa ca aseara am trait din nou intens... Nu a fost doar inca un spectacol... A fost o piesa de teatru! Cu text bun, regizata bine, si jucata impecabil. Iar spatiul s-a potrivit.
Stagiunea de club are clar votul meu pro!
Voi mai merge.
Imi voi mai oferi cate o ora de trairi si sentimente.
Voi mai vrea sa fac parte dintr-un asemenea experiement in care arta vine asa de aproape de oameni.

Multumim Sorin pentru ce ne-ai oferit aseara (multumim Dan, multumim Ramona).
Si multa bafta in tot ce veti mai face de acum inainte!

iar pentru cei carora le-am starnit putin interesul, pentru luna martie avem deja programul complet - in fiecare luni si miercuri incepand cu ora 21.00 in Diesel Club.
merita! :)

luni, 25 ianuarie 2010

Romania zambeste!


zambete in fulare
azi la Cluj frig (da' frig!!! -17 grade!)
si cu toate astea, zambetele se imprastie rapid, in cascada...
e usor sa vezi cum daca unul zambeste, in curand sunt macar 5-6 in jurul lui care zambesc si ei :)
in autobus, contact vizual - gata! zambeste! cineva observa schimbul de priviri si zambeste privind pe geam.
noi in autobus. la semafor, langa noi, o masina - soferul, distrat, asteptand culoarea verde, se uita in dreapta, si pe geamul autobusului ne vede zambind -> zambeste si el, mergand mai departe
la cluj zambesc soferii de autobus, zambesc vanzatorii volanti (pe frigul asta!), zambesc oamenii stand la semafor sau in statie...
oamenii zambesc!! pur si simplu

si cand le oferi o diploma pe care scrie "multumim pentru zambet!" se opresc mirati...
nici nu-si dadeau seama ca zambesc...

frumos!!
mult mai multi zambesc in urma grupului de impartitori de diplome
concret, s-au dat mai mult de 200 de diplome azi...
practic, toti cei care le-au primit, vor da mai departe zambetul si starea...
deci mult mai multi impactati

in mod clar, romanii nu sunt depresivi sau deprimati!
romanii zambesc si stiu sa faca zilele altora mai frumoase

le multumesc tuturor celor care au fost cu noi - si fizic in frig, si fiecare in felul lui (am avut un prieten care m-a sunat sa-mi spuna ca, si daca nu ne intalnim sa-i dau diploma, el tot zambeste :)), pe internet (multe zambete venite pe online!), plimband catelul dimineata, cu copii in sala de clasa (o invatatoare ne-a scris ca va zambii cu copiii azi si le va da diplome)...

multumesc oameni frumosi!!!
va multumesc si ma bucur ca sunteti asa de multi oameni care iti canalizeaza timpul si energia catre a aduce ceva frumos in lume!!

va zambesc la toti!! :)

marți, 19 ianuarie 2010

Multumim pentru zambet :)

Andrei mi-a lansat o intrebare care m-a facut sa ma bag in jocul asta: eu de ce zambesc?
raspunsul mi-a venit repede si simplu - zambesc pentru ca am vazut ce impact are asupra mea zambetul altcuiva, pentru ca in perioade triste, fetele deschise ale celorlalti mi-au folosit ca sprijin si pentru ca acum aleg sa aduc in lumea asta ceva pozitiv - cine stie cui ii poate folosi zambetul meu? cine stie cine dintre oamenii pe langa care trec pe strada avea nevoie sa vada un zambet? asa ca zambesc... pur si simplu. si aleg sa fiu deschisa in fata a ceea ce-mi aduce viata. e felul in care aleg sa traiesc!!

Stereotipul despre romani este ca "toti merg pe strada morocanosi", dar eu cunosc MULTI oameni care sunt veseli si frumosi asa ca...


Pe toţi cei pe care luni, 25 ianuarie 2010, îi prindem zâmbind pe stradă - îi premiem.



De ce? Pentru că ne-am hotărât să contrabalansăm cea mai deprimantă perioadă a anului şi să îi răsplătim pe toţi cei care, fiind pur şi simplu pe stradă, ZÂMBESC şi contribuie la a ne face ziua mai frumoasă.

E foarte clar că ne-am săturat cu toţii să vedem aceleaşi feţe gri şi mohorâte în jurul nostru, că starea celor cu care interacţionăm ne afectează, că degeaba suntem unii veseli, dacă nu ne potrivim în peisaj. Aşa că ne-am hotărât să vedem: CINE E CU NOI? Cine mai zâmbeşte pur şi simplu? Cine merge pe stradă, sau stă în autobuz şi... zâmbeşte?

Vrem să le mulţumim că sunt alături de noi în a face lumea mai frumoasă!


PARTICIPĂ ŞI TU!

Pentru că iniţiativa a pornit la Cluj, avem deja un loc de întâlnire: Piaţa Unirii, în faţa calului :), la ora 13, în 25 ianuarie. Dacă vrei să vii alături de noi, lasă-ne un mesaj (comentariu pe pagina www.aronet.ro/zambet sau e-mail la zambet@aronet.ro).


ORGANIZEAZA PROPRIA VÂNĂTOARE DE ZÂMBETE

Toată lumea, de oriunde ar fi, e binevenită! Nu eşti din Cluj sau vrei să mergi prin altă parte a oraşului? Vă puteţi organiza între voi - lăsaţi comentarii la articolul ăsta, vedeţi unde mai sunt doritori care vor să "vâneze" şi să premieze oameni zâmbitori!

O rugăminte: spuneţi-ne că faceţi lucrul ăsta şi mai ales câte diplome aţi dat, ca să ştim câţi oameni mai zâmbesc pe stradă în România! Vom avea pe pagina www.aronet.ro un "contor" al zâmbăreţilor!

Noi vă putem ajuta cu diplome, puteţi lua formatul de pe site, dar nu e o condiţie asta: vă oferim doar o idee pe care o puteţi schimba după plac: le puteţi tipări pe hârtie colorată, ca noi, le puteţi scrie de mână sau puteţi oferi doar un post-it - noi ştim doar că vrem ceva care să poată fi păstrat ca amintire a acestei zile (ne-ar plăcea o dovadă că cineva ne-a prins zâmbind pe stradă şi ne mulţumeşte pentru asta!).

pentru mai multe informatii va asteptam pe http://aronet.ro/zambet/


de fapt, proiectul e al vostru de acum!! puteti sa-l personalizati si trimite mai departe - ne-ar placea sa reveniti totusi pe site si sa ne spuneti cum a fost, cati oameni ati gasit pe strada zambind - noi sustinem ca suntem mai multi decat parem :))




un proiect sprijinit de:

miercuri, 13 ianuarie 2010

seara intre prieteni - concert de ziua lui Liviu Bocaniala


In fiecare an de ziua lui, LIVIU BOCANIALA a creat deja un obicei in a-si invita prieteni alaturi de care sa se creeze o atmosfera relaxata si plina de bucurie...

Pana acum, au iesit adevarate evenimente in care muzica a curs si a umplut spatiul si inimile celor prezenti.

Vineri, 15 ianuarie, Liviu va invita in Irish & Music Pub sa fiti si sa va bucurati de ceea ce va fi.

Alaturi de noi si de el, vor fi invitati si: Cornel Olar - impreuna cu care Liviu a creat si desfasoara "Let it rain" Project , Ionut Mangu si Ioan Onisor - doi prieteni buni de-ai nostri, pe care poate si voi ii cunoasteti din muzica folk; Viorela Cioban si Calin Ciupe (parte din proiectul Liviu Bocaniala & Band), niste muzicieni extraordinari care ofera pieselor lui Liviu o lumina si un suflet nou.

Va asteptam vineri incepand cu ora 21.00 sa va lasati surprinsi de ce poate iesi atunci cand prietenii se intalnesc, si ii dau voie muzicii sa fie.

15 ianuarie, ora 21.00 in Irish & Music Pub - str. Horea nr. 5,
Cluj-Napoca

marți, 12 ianuarie 2010

The third and the seventh...

The Third & The Seventh from Alex Roman on Vimeo.



i took a breath this morning, and i don't believe it was over until the video was over
the point of view
the music
the silence
the picture
the BEING

ART.

wow

thank you Alex Roman, whoever you are!

it's just the way you look at life...
and then you SEE...

WOW

marți, 29 decembrie 2009

for all the little lights out there :)


ever since I heard this little story I kind of tell it a lot, in different occasions to different people :D because: 1. it gave me a great new perspective on my life and the people in it, and 2. it defines a point of view that can change the way we look at things...

so, if you met me, you might now it already, but these days, taking to people, old and new friends, reading and writing, made me realize it again... and made me write it here... for everyone who, "coincidentally" will end up on the page


the story starts with entities (some may call them souls), at a very high level of self consciousness, existing in the shape of little lights.
one of them in particular, a very... "energetic" and "jumpy" one, easy to notice due to her restlessness :D, approaches the highest entity (could be called God...) and tells him: "you know what? i'm a bit bored... Don't get me wrong, it's great out here, it's wonderful and a great state of being fulfilled and one with all, but having nothing to do, made me think lately, and I realized that I don't remember how it is to feel individual feelings anymore. I mean that the state that we have here is a wonderful fulfilling positive state... the feeling that all is good and we are all connected,... BUT, when I think of how it was to feel when... for example when I fell in love, or when I received a gift, oooorr... how it felt to make up after a horrible fight...; I just cannot remember..."
the highest entity smiled, looked at the little light and said: "of course you have forgotten. those are the kind of feelings that you get out of living a particular experience. the state that you reached now is higher than all that. and if you want to remember those, nobody can tell them how it is, because for everyone is different and special. and the only way to feel them is to go through the experience that generates them. so you have to get a body again, get back to earth, and live experiences... And if you want to make this more fun, you can choose "playmates" out of other little lights that are jumping around here :D, other little lights that you can choose to give roles to, and tell them now to teach you how it is to fell... all the feelings that you want to remember. And when you go back, and will not remember your "deal" they will provide the experiences necessary for you to feel all that you wanted"


The story ended there...

but for me, the story just started a world of remembering, and then, opened another way of looking at the people who were, are, or come through my life
temporary
for short periods of time
for longer, sometimes difficult moments
people who were in my life only for a moment (as I see now - for one experience) but who taught me invaluable lessons
all the people that crossed my path along the way,
all the people that are still crossing my way
no conversation happens by accident
no person just happens to be at a certain point in a certain place
all the people that i meet have a "message" or a lesson for me
or me for them (but it usually happens both ways :D)

and I'm getting really open to finding out what it is for me to get out of every interaction
without expecting for anything to happen
because i have no idea what my lesson is!
and the lesson usually is not said or done BY the other person
it just happens, and I LEARN IT because of the other person

and the persons that give you the toughest lessons, the ones that appear to make you suffer, the ones that seem to cause you pain, (if you can look back, the biggest lessons, the most growth happened in this kind of situations!), are the ones that, in the other state (the one where you were both little lights) loved you the most, realized that the lesson will take a "hard core" experience and chose to take that role in your life, so that, even if you go through a tough experience, to have close to you a soul that loves you deeply and takes care of you...

after this story I forgave completely a lot of people from my past - and i don't mean the forgiveness out of "how big my soul is", but the one that actually transforms the way you look at a person

and i'm grateful for all the people that the universe brings in my life
and for the "lessons" we are learning together

it gives me a sense of being part of a bigger plan
and a relaxation - because you don't have to do much... :D things happen out of who you are... and exactly how you are, creates the experience for the other person...

so don't worry, don't try, just be...

and I thank you ALL for being!
all of you that made me now, the person I became...

and even if it's not always clear why we interact... (it's not meant to know right away maybe...)
it's a wonderful feeling of being connected with all the people around you :)
thank you all for that >:D<

articol de final de an (se pare :D) - for the end of the year


Ce faina experienta de "inchidere" am avut acuma dimineata cu Lia, un om drag care a ales sa-si petreaca revelionul la Bucuresti - m-am trezit, am citit un post al ei despre inchideri de experiente (ironic, nu?), ne-am imbratisat, ne-am simtit una pe alta, am simtit iubirea dintre noi, si apoi am inchis usa apartamentului in urma ei... foarte frumos, cu foarte multa bucurie si stare de pace si liniste...
si acum stau in pat, cu laptopul in brate, cu coltul ochiului surpinzand bradul impodobit (care reuseste sa ma duca de fiecare data intr-o stare de mirare - ce frumos! ce minunat! si zambesc...)

in urma cu vreo 2 ani, tot prin data de 29 decembrie (coincidenta din nou :D) am scris un e-mail pe care l-am trimis multor oameni care imi trecusera prin viata pana atunci:

Pentru astea doua zile care au ramas din an, te provoc la ceva: adu-ti aminte si fii recunoscator pentru tot ce ai invatat si ai primit in 2007! Poate chiar iti aduci aminte ca ai de multumit cuiva pentru ceva... :)
Re-traieste ce a meritat din 2007, si incheie experienta pentru tine. Vorbeste cu oamenii care ti-au oferit ceva... Apreciaza tot ce este acum in viata ta!

Apoi, poti incepe sa creezi cum vrei sa-ti fie 2008. Si nu fii zgarcit! Nu te limita la ce crezi acum ca e posibil!
2008 poate fi cel mai frumos an al vietii tale! cel mai fericit! cel mai implinit! cel mai vesel!... si depinde doar de tine!

La multi ani! si multe zile traite din plin!

Cu tot dragul, acum pe final de an,

Mihaela


in ultimele doua zile am tot citit post-uri pe bloguri si "scrisori" de inchidere de an, de inchidere de experiente...
si ma miram ca nu i-a venit timpul si la a mea, nu de alta, dar recunosc valoarea, importanta si utilitatea (ca rezultat final) a unui asemenea proces (pana n-ai trecut prin el, nu stii)

si acuma dimineata mi-a aparut: nu inchei un an, pentru ca nu simt sa retraiesc acum momente de demult (si la viteza cu care mi s-au intamplat experientele, sunt lucruri din anul asta care par taaaaare de demult), nu am nevoie sa rememorez persoane si momente...
viata mea nu se intampla ciclic, anual
si chiar am remarcat ca de mult nu mai am nevoie de perioade de "inchidere"

viata mea e oricum o serie de experiente despre care imi e clar ca nici una nu e exterioara mie (din moment ce o traiesc) si nici aleatoare sau intamplatoare.
traiesc TOT TIMPUL experiente
invat TOT TIMPUL din ceva
cresc din fiecare clipa traita
si fiecare clipa E TRAITA!
fiecare om care-mi trece prin viata are un rol in viata mea (si pentru asta sunt niste "multumesc-uri" de dat, personal (multe dintre ele le-am dat cand a fost momentul)
si lectiile de atunci, mi le-am luat cand mi s-au revelat

asa ca in momentul asta al trecerii dintre ani, iti doresc sa-ti traiesti fiecare clipa PREZENT, ACUM, total constient de ceea ce este in jurul tau, de ceea ce primesti, de ceea ce alegi sa dai mai departe... ACUM.

si daca mai ai lucruri care nu-ti sunt incheiate, nu o face ca e final de an, ci doar pentru ca te tin in trecut
incheie, si elibereaza-te
spune multumesc celor carora nu le-ai spus
cere-ti iertare celor carora nu le-ai cerut
trimite un gand bun cuiva care iti trece prin minte ca ar avea nevoie sau s-ar bucura...
fa sa fie complete cumva, experientele care nu sunt
si asta nu doar la final de an, ci de fiecare data cand "te impiedici" de ele... :)

si fii prezent la momentul de acum!
viata ta se intampla in timp ce citesti ceea ce e scris aici.
viata ta se intampla cand te trezesti dimineata, cand faci lucruri speciale, si cand faci lucruri clar rutinate...
viata ta nu va fi odata cand se va rezolva nu stiu ce
ASTA E! cea de acum!
si tu poti sa alegi, INCEPAND DE ACUM, cum vrei sa o traiesti
daca te mai lasi ancorat in trecut, sau iti traiesti viata constient de ce aduci in ea...

trecutul are rolul lui de a te invata, si pot sa scriu un roman foileton despre cate "lectii" am invatat anul asta, sau tot timpul care a trecut pana acum
dar fiecare lectie a fost invatata la timpul ei (si acum e parte din cine esti)
si cele care nu au fost invatate, vor reveni prin alte experiente, pana cand, sufletul meu va fi suficient de incapator sa priceapa :)
si lectii am invatat chiar si de cand m-am apucat sa scriu post-ul asta... (nu de alta, dar tot in trecut a fost momentul despre care vorbesc)

TOTUL SE INTAMPLA INTR-UN MOMENT DE ACUM!

viata TA se intampla ACUM!
bucura-te de ea!

si de tot ceea ce este in jurul tau
nimic nu e intamplator
totul iti e dat pentru ca sa cresti

ZAMBESTE!


----------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------
and here is the english version of this post, for all my foreign friends!!


I had a great "closing" experience this morning with Lia, a dear friend who chose to spend New Year's in Bucharest - I woke up, I read one of her posts about closing experiences (ironic, no?), we hugged, we felt eachother's presence, we felt the love between us, and then i closed the door of the apartment behind her... very nice, with a lot of joy, peace and silence...
and now i stay in the bed, holding my laptop, with the corner of my eye barely seeing the Christmas tree (which always takes me to a state of wonder - how nice! how wonderful! and I smile...)

about 2 years ago, also on december 29th (again coincidence :D) I wrote an e-mail that I sent then to a lot of people that crossed my life:

"For these two days that are left from this year, I challenge you to something: remember and be grateful for everything you've learned and received in 2007! Maybe you will even remember that you have somebody to thank to... :)
Re-live what was worth it in 2007, and close the experience for you. Talk to the people that gave you something... Appreciate what it is now in your life!

Then, you can start to create how you want 2008 to be. And don't be stingy! Don't limit yourself to what you think is possible!
2008 can be the most beautiful year of your life! the happiest! the most fulfilling! the most joyful! ... and it only depends on you!

Happy new year! and a lot of days fully lived!

With all my love, now, at the and of the year,

Mihaela"


In the last two days I kept reading posts on different blogs and "letters" for closing the year
and I was wondering how come the time for mine didn't come yet, because I know the value, the importance and the utility (as an end result) of this kind of process (you'll have to go through it to know)

and this morning it cam to me: I don't close a year, because I don't feel like re-living moments long gone (and at the speed at which things happened, there are experiences from this year that seem soooo long ago), I don't need to recall persons and moments...
my life doesn't happen cyclic, annual
and I also noticed that it's been a while since I needed "closing" periods

my life is a series of experiences anyway, and none of them is outside of me (since I live it) or random...
I live ALL THE TIME experiences
I learn ALL THE TIME from something
I grow with every moment I live
and every moment, I LIVE!
every person that comes to my life has a purpose or a role (and for this there are some "thank you"s to give, personally (a lot of them I already gave at the right time)
and the lessons form then, I took when they came to me

so now, while we are crossing from one year to another, I wish to you to live every moment PRESENT, NOW, perfectly conscious of what is around you, of what you receive, of what you choose to give forward...
NOW.

and if there are still things that are not closed, don't do it because it's the end of the year, but because they are keeping you in the past
close, and set yourself free
say thanks to the ones that you didn't have the chance
ask for forgiveness to the ones that you need to
send a good thought to somebody who crosses your mind
make experiences be complete
and all of this, not just at the end of the year, but every time they "come" to you... :)

and be present to the moment that you live NOW!
your life is happening while you read what's written here.
your life is happening when you wake up in the morning, when you do special stuff, and when you do things that are definitely in the routine...
your life will not happen when you will get I don't know what solved
THIS IS IT! the one that you're living now!
and you can choose, STARTING NOW, how you want to live it
if you let yourself in the past, or you live the life conscious of what you bring to it...

the past has it's own role in teaching you, and I can write a novel with all the "lessons" i learned this year or in the time that has passed until now
but every lesson was learned at it's own time (and now are part of who I am)
and the ones that were not learned yet, will come again through other experiences, until my soul will be wise enough to get it :)
and lessons I have learned even from the time I started writing this post... (the moment I'm talking about is also in the past :D)

EVERYTHING HAPPENS NOW!

YOUR life happens NOW!
enjoy it!

and enjoy everything that is around you
nothing happens by accident
everything is given for you to grow

SMILE!