conectare

e incredibil cat de conectata ma pot simti atunci cand in spatiul meu se creaza ARTA..

aseara am fost sa vad din nou spectacolul "De'as fi rege" la Teatrul National in Studio Euphorion.

e un spectacol pe care l-am vazut deja de multe ori si nu ma asteptam sa ma  mai suprinda

dupa prima reprezentatie pe care am vazut-o anul trecut (EXACT anul trecut, tot pe 10 noiembrie), cand am simtit cu totul starea, sentimentul si trairea, cand am plans si m-am  lasat invaluita de toate emotiile, cand am TRAIT impreuna cu Sorin tot ceea ce a vrut si a putut sa ne transmita (citeste despre asta AICI, chiar merita... - am fost placut suprinsa azi noapte sa re-citesc ce am scris atunci - in partea a doua a postului), iar aseara am fost din nou surprinsa.

spectacolul s-a transformat

si desi erau aceleasi texte de Radu Stanca, parca a fost un moment cu totul nou

si desi stiam deja versuri si melodie, si cantam impreuna cu Sorin (Misiriantu, pentru cine nu stie - regizor si actor), a fost incredibil cum in anumite momente parca... ma lua prin suprindere, si un val de emotie ma cuprindea si trecea prin mine

Multumesc Sorin!! 

din nou si din nou!

datorita tie am trait adesea genul asta de momente

"Ca să-ţi pot spune mâine-n tăcere,
Inima mea e o cupă cu miere.
Inima mea e o cupă din care,
Bea lumină iubito, şi viaţă, şi soare.
Inima mea..."

am baut lumina, si viata, si soare...

am trait si am fost vie

am plans si ras 

am simtit si m-am lasat sa FIU...

vocea Ralucai Irimia si felul in care a fost filmata in bucatile difuzate la inceput, m-a patruns pana in suflet

chitara lui Ionut Mangu a legat si a dezlegat versurile. erau momente in care nici nu se auzea muzica, atat de bine completa versurile si trairea lui Sorin

iar Sorin... e un geniu... un actor care TRAIESTE, si datorita lui, traim si noi

nu, nu vreau sa generalizez - traiesc si eu...

si-i multumesc lui Sorin pentru asta

ii multumesc pentru fiecare moment in care se conecteaza

stiu ca ai trait si tu, Sorin:

"Inima mea e o cupă cu sânge
Care tot strânge, care tot strânge
Dar într-o zi nemaiputându-şi încape
O să se spargă-n bucăţi şi-o să scape

Inima mea e o cupă cu ură
Şi-i mai bine iubito să n-o duci la gură
Fiindcă ceea ce crezi băutură suavă,
Este numai amară, cumplită otravă.

Nu mai sta lângă mine cu pleoapele
Azi o umbră trădată îţi este aproapele
Şi cât timp nu mai e pace în lume,
Ochiul tău nu-mi mai spune nimic, nu-mi mai spune."

dar dupa toate suisurile si coborasurile acesui spectacol (ca are foarte multe!! parca tot spectacolul este doar o alternanta de stari: cand sus, fulminant, agresiv..., cand jos, linistit, profund), dupa toate trairile, am ramas cu inima plina de LUMINA, si VIATA, si SOARE...

Multumesc inca o data Sorin, Raluca si Ionut!

Si voua, celor care ati citit randurile astea, va recomand sa mergeti sa vedeti spectacolul "De-as fi rege". E o ora pe care merita sa v-o oferiti cadou...