ever since I heard this little story I kind of tell it a lot, in different occasions to different people :D because: 1. it gave me a great new perspective on my life and the people in it, and 2. it defines a point of view that can change the way we look at things...
so, if you met me, you might now it already, but these days, taking to people, old and new friends, reading and writing, made me realize it again... and made me write it here... for everyone who, "coincidentally" will end up on the page
the story starts with entities (some may call them souls), at a very high level of self consciousness, existing in the shape of little lights.
one of them in particular, a very... "energetic" and "jumpy" one, easy to notice due to her restlessness :D, approaches the highest entity (could be called God...) and tells him: "you know what? i'm a bit bored... Don't get me wrong, it's great out here, it's wonderful and a great state of being fulfilled and one with all, but having nothing to do, made me think lately, and I realized that I don't remember how it is to feel individual feelings anymore. I mean that the state that we have here is a wonderful fulfilling positive state... the feeling that all is good and we are all connected,... BUT, when I think of how it was to feel when... for example when I fell in love, or when I received a gift, oooorr... how it felt to make up after a horrible fight...; I just cannot remember..."
the highest entity smiled, looked at the little light and said: "of course you have forgotten. those are the kind of feelings that you get out of living a particular experience. the state that you reached now is higher than all that. and if you want to remember those, nobody can tell them how it is, because for everyone is different and special. and the only way to feel them is to go through the experience that generates them. so you have to get a body again, get back to earth, and live experiences... And if you want to make this more fun, you can choose "playmates" out of other little lights that are jumping around here :D, other little lights that you can choose to give roles to, and tell them now to teach you how it is to fell... all the feelings that you want to remember. And when you go back, and will not remember your "deal" they will provide the experiences necessary for you to feel all that you wanted"
The story ended there...
but for me, the story just started a world of remembering, and then, opened another way of looking at the people who were, are, or come through my life
temporary
for short periods of time
for longer, sometimes difficult moments
people who were in my life only for a moment (as I see now - for one experience) but who taught me invaluable lessons
all the people that crossed my path along the way,
all the people that are still crossing my way
no conversation happens by accident
no person just happens to be at a certain point in a certain place
all the people that i meet have a "message" or a lesson for me
or me for them (but it usually happens both ways :D)
and I'm getting really open to finding out what it is for me to get out of every interaction
without expecting for anything to happen
because i have no idea what my lesson is!
and the lesson usually is not said or done BY the other person
it just happens, and I LEARN IT because of the other person
and the persons that give you the toughest lessons, the ones that appear to make you suffer, the ones that seem to cause you pain, (if you can look back, the biggest lessons, the most growth happened in this kind of situations!), are the ones that, in the other state (the one where you were both little lights) loved you the most, realized that the lesson will take a "hard core" experience and chose to take that role in your life, so that, even if you go through a tough experience, to have close to you a soul that loves you deeply and takes care of you...
after this story I forgave completely a lot of people from my past - and i don't mean the forgiveness out of "how big my soul is", but the one that actually transforms the way you look at a person
and i'm grateful for all the people that the universe brings in my life
and for the "lessons" we are learning together
it gives me a sense of being part of a bigger plan
and a relaxation - because you don't have to do much... :D things happen out of who you are... and exactly how you are, creates the experience for the other person...
so don't worry, don't try, just be...
and I thank you ALL for being!
all of you that made me now, the person I became...
and even if it's not always clear why we interact... (it's not meant to know right away maybe...)
it's a wonderful feeling of being connected with all the people around you :)
thank you all for that >:D<
marți, 29 decembrie 2009
for all the little lights out there :)
Publicat de Mihaela la 12/29/2009 05:28:00 p.m. 1 comentarii
articol de final de an (se pare :D) - for the end of the year
Ce faina experienta de "inchidere" am avut acuma dimineata cu Lia, un om drag care a ales sa-si petreaca revelionul la Bucuresti - m-am trezit, am citit un post al ei despre inchideri de experiente (ironic, nu?), ne-am imbratisat, ne-am simtit una pe alta, am simtit iubirea dintre noi, si apoi am inchis usa apartamentului in urma ei... foarte frumos, cu foarte multa bucurie si stare de pace si liniste...
si acum stau in pat, cu laptopul in brate, cu coltul ochiului surpinzand bradul impodobit (care reuseste sa ma duca de fiecare data intr-o stare de mirare - ce frumos! ce minunat! si zambesc...)
in urma cu vreo 2 ani, tot prin data de 29 decembrie (coincidenta din nou :D) am scris un e-mail pe care l-am trimis multor oameni care imi trecusera prin viata pana atunci:
Pentru astea doua zile care au ramas din an, te provoc la ceva: adu-ti aminte si fii recunoscator pentru tot ce ai invatat si ai primit in 2007! Poate chiar iti aduci aminte ca ai de multumit cuiva pentru ceva... :)
Re-traieste ce a meritat din 2007, si incheie experienta pentru tine. Vorbeste cu oamenii care ti-au oferit ceva... Apreciaza tot ce este acum in viata ta!
Apoi, poti incepe sa creezi cum vrei sa-ti fie 2008. Si nu fii zgarcit! Nu te limita la ce crezi acum ca e posibil!
2008 poate fi cel mai frumos an al vietii tale! cel mai fericit! cel mai implinit! cel mai vesel!... si depinde doar de tine!
La multi ani! si multe zile traite din plin!
Cu tot dragul, acum pe final de an,
Mihaela
in ultimele doua zile am tot citit post-uri pe bloguri si "scrisori" de inchidere de an, de inchidere de experiente...
si ma miram ca nu i-a venit timpul si la a mea, nu de alta, dar recunosc valoarea, importanta si utilitatea (ca rezultat final) a unui asemenea proces (pana n-ai trecut prin el, nu stii)
si acuma dimineata mi-a aparut: nu inchei un an, pentru ca nu simt sa retraiesc acum momente de demult (si la viteza cu care mi s-au intamplat experientele, sunt lucruri din anul asta care par taaaaare de demult), nu am nevoie sa rememorez persoane si momente...
viata mea nu se intampla ciclic, anual
si chiar am remarcat ca de mult nu mai am nevoie de perioade de "inchidere"
viata mea e oricum o serie de experiente despre care imi e clar ca nici una nu e exterioara mie (din moment ce o traiesc) si nici aleatoare sau intamplatoare.
traiesc TOT TIMPUL experiente
invat TOT TIMPUL din ceva
cresc din fiecare clipa traita
si fiecare clipa E TRAITA!
fiecare om care-mi trece prin viata are un rol in viata mea (si pentru asta sunt niste "multumesc-uri" de dat, personal (multe dintre ele le-am dat cand a fost momentul)
si lectiile de atunci, mi le-am luat cand mi s-au revelat
asa ca in momentul asta al trecerii dintre ani, iti doresc sa-ti traiesti fiecare clipa PREZENT, ACUM, total constient de ceea ce este in jurul tau, de ceea ce primesti, de ceea ce alegi sa dai mai departe... ACUM.
si daca mai ai lucruri care nu-ti sunt incheiate, nu o face ca e final de an, ci doar pentru ca te tin in trecut
incheie, si elibereaza-te
spune multumesc celor carora nu le-ai spus
cere-ti iertare celor carora nu le-ai cerut
trimite un gand bun cuiva care iti trece prin minte ca ar avea nevoie sau s-ar bucura...
fa sa fie complete cumva, experientele care nu sunt
si asta nu doar la final de an, ci de fiecare data cand "te impiedici" de ele... :)
si fii prezent la momentul de acum!
viata ta se intampla in timp ce citesti ceea ce e scris aici.
viata ta se intampla cand te trezesti dimineata, cand faci lucruri speciale, si cand faci lucruri clar rutinate...
viata ta nu va fi odata cand se va rezolva nu stiu ce
ASTA E! cea de acum!
si tu poti sa alegi, INCEPAND DE ACUM, cum vrei sa o traiesti
daca te mai lasi ancorat in trecut, sau iti traiesti viata constient de ce aduci in ea...
trecutul are rolul lui de a te invata, si pot sa scriu un roman foileton despre cate "lectii" am invatat anul asta, sau tot timpul care a trecut pana acum
dar fiecare lectie a fost invatata la timpul ei (si acum e parte din cine esti)
si cele care nu au fost invatate, vor reveni prin alte experiente, pana cand, sufletul meu va fi suficient de incapator sa priceapa :)
si lectii am invatat chiar si de cand m-am apucat sa scriu post-ul asta... (nu de alta, dar tot in trecut a fost momentul despre care vorbesc)
TOTUL SE INTAMPLA INTR-UN MOMENT DE ACUM!
viata TA se intampla ACUM!
bucura-te de ea!
si de tot ceea ce este in jurul tau
nimic nu e intamplator
totul iti e dat pentru ca sa cresti
ZAMBESTE!
----------------------------------------------------------------------------------
----------------------------------------------------------------------------------
and here is the english version of this post, for all my foreign friends!!
I had a great "closing" experience this morning with Lia, a dear friend who chose to spend New Year's in Bucharest - I woke up, I read one of her posts about closing experiences (ironic, no?), we hugged, we felt eachother's presence, we felt the love between us, and then i closed the door of the apartment behind her... very nice, with a lot of joy, peace and silence...
and now i stay in the bed, holding my laptop, with the corner of my eye barely seeing the Christmas tree (which always takes me to a state of wonder - how nice! how wonderful! and I smile...)
about 2 years ago, also on december 29th (again coincidence :D) I wrote an e-mail that I sent then to a lot of people that crossed my life:
"For these two days that are left from this year, I challenge you to something: remember and be grateful for everything you've learned and received in 2007! Maybe you will even remember that you have somebody to thank to... :)
Re-live what was worth it in 2007, and close the experience for you. Talk to the people that gave you something... Appreciate what it is now in your life!
Then, you can start to create how you want 2008 to be. And don't be stingy! Don't limit yourself to what you think is possible!
2008 can be the most beautiful year of your life! the happiest! the most fulfilling! the most joyful! ... and it only depends on you!
Happy new year! and a lot of days fully lived!
With all my love, now, at the and of the year,
Mihaela"
In the last two days I kept reading posts on different blogs and "letters" for closing the year
and I was wondering how come the time for mine didn't come yet, because I know the value, the importance and the utility (as an end result) of this kind of process (you'll have to go through it to know)
and this morning it cam to me: I don't close a year, because I don't feel like re-living moments long gone (and at the speed at which things happened, there are experiences from this year that seem soooo long ago), I don't need to recall persons and moments...
my life doesn't happen cyclic, annual
and I also noticed that it's been a while since I needed "closing" periods
my life is a series of experiences anyway, and none of them is outside of me (since I live it) or random...
I live ALL THE TIME experiences
I learn ALL THE TIME from something
I grow with every moment I live
and every moment, I LIVE!
every person that comes to my life has a purpose or a role (and for this there are some "thank you"s to give, personally (a lot of them I already gave at the right time)
and the lessons form then, I took when they came to me
so now, while we are crossing from one year to another, I wish to you to live every moment PRESENT, NOW, perfectly conscious of what is around you, of what you receive, of what you choose to give forward...
NOW.
and if there are still things that are not closed, don't do it because it's the end of the year, but because they are keeping you in the past
close, and set yourself free
say thanks to the ones that you didn't have the chance
ask for forgiveness to the ones that you need to
send a good thought to somebody who crosses your mind
make experiences be complete
and all of this, not just at the end of the year, but every time they "come" to you... :)
and be present to the moment that you live NOW!
your life is happening while you read what's written here.
your life is happening when you wake up in the morning, when you do special stuff, and when you do things that are definitely in the routine...
your life will not happen when you will get I don't know what solved
THIS IS IT! the one that you're living now!
and you can choose, STARTING NOW, how you want to live it
if you let yourself in the past, or you live the life conscious of what you bring to it...
the past has it's own role in teaching you, and I can write a novel with all the "lessons" i learned this year or in the time that has passed until now
but every lesson was learned at it's own time (and now are part of who I am)
and the ones that were not learned yet, will come again through other experiences, until my soul will be wise enough to get it :)
and lessons I have learned even from the time I started writing this post... (the moment I'm talking about is also in the past :D)
EVERYTHING HAPPENS NOW!
YOUR life happens NOW!
enjoy it!
and enjoy everything that is around you
nothing happens by accident
everything is given for you to grow
SMILE!
Publicat de Mihaela la 12/29/2009 08:56:00 a.m. 2 comentarii
joi, 17 decembrie 2009
colinde... si sfant...
Aseara am fost la un concert de "altfel de colinde". In Carturestiul din Cluj, unde se intampla evenimente care mai de care mai... deosebite, Anamaria Stamp (voce) si Alex Negriuc (pian) au reusit sa imi scurtcircuiteze gandurile, si sa ma transpuna intr-o stare care deja incepea sa se alinieze cu zapada frumoasa de afara.
Evenimentul a inceput cu domnul profesor Haplea care a vorbit despre o lume pe care parca nu o accesam suficient... a vorbit despre cum rolul colindelor a fost de a proteja casele oamenilor de duhuri rele, despre cum oamenii chiar credeau in asta, si isi lasau intreaga soarta in mainile unor "cantareti" care veneau in Ajun si colindau... colindau intr-una, ca nu cumva intre doua colinde, duhurile sa se strecoare...
Fascinanta lume. o lume care mi-e draga, o lume cu care rezonez profund, desi nimic din lumea in care m-am nascut nu mai seamana cu asta... sau poate rezonez tocmai pentru ca la un anumit nivel, e clara legatura... si poate doar am uitat-o... cine stie?
si colindele cantate in prima parte, niste colinde vechi, pline de... suflet si sfintenie... au transmis o stare care te ducea departe... inauntru...
foarte greu de descris dar in acelasi timp foarte special.
astazi am primit de la Alex urmatoarele randuri. Le voi impartasi cu voi pentru ca poate spun mai frumos ce nu am reusit eu sa transmit.
si data viitoare poate veniti si voi la concert :)
Felicitari Alex si Anamaria.
si va multumim pentru ca de fiecare data reusiti sa ne faceti sa zambim, si poate sa ne accesam o bucata de suflet la care nu ajungem intotdeauna...
"vreau sa-ti spun un lucru frumos despre colindele din prima parte: primele sase au fost culese aproximativ prin anii 1920 de catre un compozitor, Bela Bartok, iar celelalte au fost tot vechi, numai ca anonime. nu putem spune nimic despre ele. e ca si o comoara pe care am capatat-o de la stramosii nostri fara sa stim cum s-a format, si/sau de ce. m-am bucurat enorm cand d-nul prof Haplea a acceptat invitatia noastra de a spune cateva cuvinte despre tot ceea ce inseamna `a colinda` si, `colind`. e inca fascinant, cum dupa atatia ani de muzica, de cuceriri in limbajul muzical, de epoci, de nume rasunatoare precum Beethoven, Brahms si multi altii, sa mergem, sa ne intoarcem putin la acesti tarani minunati care canta cu totul si cu totul deosebit. nici astazi, cu toata stiinta muzicala de care avem parte, nu putem sa transcriem intr-u totul cantecul acestor tarani. e uimitor. exista o asimetrie, o anomalie am putea chiar spune, exista ceva ce ne scapa noua, cei ce nu suntem de acolo. in ciuda faptului ca multi dintre ei erau analfabeti, noi, care de ani de zile tot studiem, inca nu reusim sa pietrificam cantecul lor in simboluri. poate pt ca ei canta ceea ce sunt, ei canta adevarul despre ei. si asta e minunat la acesti oameni, pe care, d-nul prof Haplea ii place sa-i numeasca atat de frumos: `niste tarani`. :).
daca in prima parte am incercat sa va colindam, in a doua parte am vrut sa va bucuram cu cateva cantece de Craciun."
si intr-adevar, a doua parte a fost BUCURIE si atat.
multumim inca o data!
Publicat de Mihaela la 12/17/2009 05:08:00 p.m. 0 comentarii
miercuri, 9 decembrie 2009
Ajuta-l pe Mos Craciun!
Moş Crăciun şi-a găsit ajutoare în Librăria Cărtureşti din Cluj. Pe mine, pe tine, pe oricine vrea să facă o bucurie!!
Pentru perioada 10-20 decembrie, Moşul a lăsat în librăria Cărtureşti din Iulius Mall o cutie pentru ca noi, ajutoarele lui, să o umplem de cadouri pentru alţii.
De sărbatori facem ordine şi descoperim o mulţime de lucruri de care nu mai avem nevoie, de care-am uitat, pe care nu le mai folosim şi care ne ocupă inutil spaţiu – lucruri in stare buna si de care însă alte persoane s-ar bucura, de care-ar avea nevoie şi pe care le-ar folosi.
Fie că ai haine pe care nu le mai porţi (dar sunt în stare bună) sau carţi pe care le-ai citit, obiecte care nu-ţi mai sunt de folos (dar funcţionează) sau cadouri pe care le-ai primit şi vrei să le dai mai departe, cutia Moşului din Cărtureşti Cluj te aşteaptă.
Cadourile adunate de la fiecare dintre noi vor pleca în 21 decembrie către cei 40 de copii beneficiari ai centrelor Fundatiei Prison Fellowship Romania. 16 din acetia sunt asistati in Centrul de Zi pentru Integrarea Sociala a Copiilor Delincventi, iar 24 in Centrul Crestin pentru Copiii Strazii. Copiii care vor primi cadourile de la noi au varste cuprinse intre 9 si 19 ani. Prin aceasta actiune vrem sa sprijinim activitatile desfasurate in aceste centre, pentru prevenirea si reducerea delincventei juvenile si reintegrarea copiilor in familie, scoala si societate.
De multe ori vrem să facem un bine, să ajutăm, să donăm, dar ne împiedică lipsa timpului, faptul că nu ştim cum şi unde să găsim organizaţia sau nu ştim de ce au nevoie. Dacă vrei să te implici social, Librăria Cărtureşti îţi oferă locul unde poţi să faci acest lucru. Cînd vii să cumperi ceva nou pentru cei dragi, ai ocazia să faci un cadou şi pentru un străin – noi ne vom asigura că aceste daruri vor ajunge la cei care au nevoie de ele. Fără să-ţi pierzi timpul vei contribui astfel la zambetele şi bucuria altor persoane.
Ajuta-l pe Moş Crăciun la Librăria Cărtureşti din Iulius Mall!
Publicat de Mihaela la 12/09/2009 10:57:00 p.m. 2 comentarii
vineri, 4 decembrie 2009
despre lumina... (sau invitatie la concert)
Joi, 10 decembrie, ora 21.30, in Irish&Music Pub Cluj, in cea mai frumoasa luna a anului, cea mai luminoasa, cea mai vesela, cea mai plina de... bine :) va invitam sa va oferiti un cadou frumos: un concert pentru suflet, muzica despre viata, pentru viata si cantata cu viata.
Liviu Bocaniala este acum intr-o perioada in care se regaseste. Chiar el spune despre sine:
"Liviu-ul :) cel de acum invata din ce in ce mai mult si din ce in ce mai frumos despre structura interioara a oamenilor si a lucrurilor, despre dansul sentimentelor si al ideilor din spatiul lui "a fi". cateodata respira toate acestea sub forma deghizata a unui cantec..."
Asa ca joi, va invitam sa va lasati sufletul sa cante cu noi, sa va bucurati de cateva ore doar pentru voi (cu sau fara cei dragi :D) cateva ore in care va fi LUMINA si cantec...
Despre Liviu Bocaniala putem spune multe: scrie muzica de la 15 ani, tot atunci a inceput sa cante la chitara, si-a urmat visul de a canta, fiind influentat atat de mama sa cat si de bunicul sau, ambii fiind pasionati de muzica, astfel incat micul Liviu a descoperit muzica ca pe o a doua natura, a continuat sa cante atat in tara, cat si in numeroase concerte in strainatate, are in prezent 5 albume inregistrate...
Dar toate astea sunt doar felul in care Liviu a ajuns sa fie cine este acum.
Puteti vedea o parte din sufletul lui in inregistrarea de mai jos, dar pentru a-l cunoaste, si pentru a va putea regasi chiar si pe voi insiva in muzica, va asteptam joi, 10 decembrie ora 21.30 in Irish&Music Pub Cluj (str. Horea nr.5) - si va invitam sa veniti inainte, ca sa putem incepe chiar la 21.30!
Publicat de Mihaela la 12/04/2009 05:39:00 p.m. 0 comentarii