Deschideri din drumul de scoala

Articol publicat pe LiterNet: https://atelier.liternet.ro/articol/22624/Mihaela-Bar/Deschideri-din-drumul-de-scoala.html

asa de multe constientizari au adus aceste prime doua zile de scoala...

cu conversatii interminabile si fara concluzii 

despre reguli...

despre constrangeri

despre intelegere mai adanca

despre frica

despre situatii in care e important sa tratam lucrurile cu atentie

atatea ne-cunoscute

si iar ma cheama sa scriu despre CUNOSCUTE...

ca cele pe care nu le cunoastem, mai au inca sa se coaca in noi... sa se aseze si abia apoi sa formeze perceptii, opinii, propuneri...

dar avem multe pe care le stim

si se nasc asa, multe inca din ele

ieri urcam cu Andrei spre scoala si ne-am intalnit cu o colega de-a lui. 10 ani

imi spune ca ii e greu uneori sa ii inteleaga pe cei din jur atunci cand vorbesc avand masca pe fata

ii recunosc ca si mie

dar in conversatie cu ea apare constientizarea ca noi de fapt in conversatii folosim mai multe simturi de cat ne dam seama

credem ca auzim doar cu urechile, si uite ca de fapt ascultam, dar completam mult din informatie, privind mimica, fata celui care ne vorbeste

ca de fapt citim mult pe buze si nu ne-am dat seama cat de mult...

asa ca ma trezesc spunandu-i colegei lui Andrei ca e tare aparte perioada asta, ca ne invita sa ne dezvoltam simtul auzului. ca va fi nevoie sa "il lucram" mai mult si prin asta vom deveni mai buni ascultatori...

apoi, mai tarziu putin, ajunsi deja la scoala, am auzit ca o alta colega de-a lor nu va veni la scoala fizic pentru ca tatal ei e in categorie de risc si lor, ca familie, le este greu sa se expuna in felul acesta

si uite ca dupa 4 ani de a fi colegi in aceeasi clasa, am aflat pentru prima oara ceva despre starea de sanatate a unui tatic

si m-a palit din nou cat de putin ne pasa...

ca de fapt mai este o colega a carei mama este intr-o situatie mai aparte cu sanatatea ei si uitasem... pur si simplu nu m-am gandit la ea, si la impactul pe care toata pandemia asta il are asupra lor ca familie

si ca acum, perioada asta pe care o traim, ne invita sa ne pese mai mult, sa ne ingrijim mai mult unii de altii

pentru ca noi suntem sanatosi

Andrei are un corp incredibil, care se recupereaza foarte usor din orice si care are un sistem imunitar absolut fabulos - il tot observ de cand s-a nascut si ma tot minunez

nu imi e frica de boala

nici a mea, nici a lui

ma sperie faptul ca daca totusi ar fi sa fie, o internare ne-ar separa...

dar asta tine de domeniul fricilor, si despre altceva am vrut sa scriu acum

a fost asa, ca o gura de aer proaspat pentru mine conversatia din autobus cu colega lui Andrei si apoi toata informatia despre cealalta fetita si tatal ei...

m-a readus la faptul ca in fiecare situatie, in special in cele in care ne simtim constransi, putem gasi ceva din care sa invatam, putem crea o oportunitate pentru noi sa mai crestem putin

cred ca ne ajuta mai mult genul asta de perceptie 

si in special acum, cand totul e atat de confuz

pentru mine stiu ca e relevant acum

sunt recunoscatoare ca pot sa ma uit asa la lucruri, ca pot sa fiu mai atenta la ce traiesc si ce constientizari apar din fiecare moment trait